Ion Pachia-Tatomirescu
Un solfegiu cu „momente“ şi „mari“ / „mici“ monumente
Opera de „scriitor galaxiedric“ a lui Gheorghe Andrei Neagu
(cel născut în Zodia Fecioarei, la 4 septembrie 1949, în localitatea Sofroceşti-Trifeşti, din judeţul Neamţ, provincia Moldadava > Moldova-Dacia, cu copilărie şi şcoală primară / gimnazială – Şcoala generală de Muzică – în urbea Roman, cu adolescenţă şi studii liceale / bacalaureate la Liceul Teoretic Nr. 1 din Roman, cu studii postliceale la Institutul Silvic din Bucureşti, mai apoi fiind absolvent / licenţiat al Facultăţii de Studii Economice de la Universitatea din Iaşi, cu debut în mass-media anului 1993, ca fondator / director al Jurnalului de Vrancea, cu debut de prozator în volumul colectiv, Zece prozatori, Bucureşti, Editura Albatros, 1986 ; etc.)
se înrăzăreşte intens şi prin cele paisprezece „momente“ de măiastră „conjugare“ epică – în schiţe şi în povestiri – din volumul Solfegiu
(Iaşi, Editura StyudiS / ISBN 078-606-48-0884-4, 2022, având 166 pagini „format A-5“),
volum circumscriindu-se esteticii paradoxismului, prin edificator-înălţătoare „monumente“ ale cosmosului nostru cel de toate dienocurile, cu fericită reflectare a unui inconfundabil spaţiu spiritual valahofon, volum a cărui structură încorolează „imperios“ : Afaceristul (pp. 7 – 33), Calul (pp. 34 – 41), Farfurie (pp. 42 – 46), În curtea casei mele (pp. 47 – 51), Nelinişte (pp. 52 – 57), Dezertorul (pp. 58 – 87), Iuda misitul (pp. 88 – 94), Lădoiul cu orz (pp. 95 – 98), Lămâiul lui Alexe (pp. 99 – 105), Accidentul (pp. 106 – 112), Solfegiu (pp. 113 – 119), Căpăţâna (pp. 120 – 125), Lunetiştii (pp. 126 – 132) şi Telef