(de s-a născut în zodia Taurului, la 17 mai 1944, în localitatea Măgurele, din judeţul Bălţi, provincia Basarabia-Dacia, devenind absolvent / licenţiat – din anul 1970 – în jurnalistică, la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, şi de s-a stins fulgetăror din viaţă în urma unui „stop cardiac“ / „infarct miocardic“, survenit între orele 21:30’ – 21:59’, la 8 decembrie 2015, în capitala Republicii Moldova).
Cristalizarea operei lui Efim Tarlapan în „filoanele-specii“ semnalate în fraza noastră „de deschidere“ (supra) se datorează celui mai recent op al său (încredinţat nouă în 14 noiembrie 2014, cu un generos autograf), un impozant „paralelipiped de celuloză“ – ca de granit suedez pentru „cheia de boltă“ a unei inconfundabile construcţii / arhitecturi poetice –, op cu poezie alpină, pusă şi sub un incitant titlu (captatio benevolentiae) reverberând „incipitul“ unei capodopere eminesciene
(Doină − «De la Nistru pân’ la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s’a...», doină interzisă de toate regimurile anti-Dacia-de-România „de la origini şi până în prezent“) :
De la Nistru pân’la... Nisa, tot Românul râsu-mi-s-a !
(Cluj-Napoca, Casa de Editură Dokia [ISBN 978-6